Viața pe Facebook: invidia e mereu pierdere de vreme

Sunt de aproape aceeași vârstă cu Martina Hingis și, deși ea a jucat tenis mai bine decât mine, ne leagă o întâmplare petrecută-n adolescență.

Aveam vreo 16 ani, iar ea tocmai devenise cel mai tânăr număr 1 mondial în tenisul feminin. În acel moment, eu stăteam întins pe-o canapea și frecam telecomanda-n căutarea a ceva interesant la TV.

În clipa aceea, am constatat ceva dat naibii de evident: că era o mare diferență între preocupările mele și acțiunile ei. Astfel, n-a fost greu să am impresia că nu fac nimic important cu timpul meu.

Apoi, am găsit ceva mai interesant la TV și am uitat de Martina Hingis, de succesul ei și de faptul că eu pierdeam vremea.

Astăzi, când îmi vine-n minte momentul respectiv, pe de o parte mă amuz, iar pe de alta mă amuz și mai tare. Mă amuz de situație în sine, având în vedere că nu jucasem niciodată tenis de câmp și nici nu mă atrăgea sportul respectiv, dar totuși am putut să invidiez pe cineva care cu asta se ocupa.

Apoi, mă amuz și mai tare gândindu-mă la capacitatea noastră de-a-i invidia pe cei care muncesc chiar și atunci când trăim sentimentul invidiei leșinați de lene pe-o canapea, în fața televizorului sau cu laptopu-n brațe.

Stai liniștit, nimeni nu trăiește viața de pe Facebook

Acum niște ani, oamenii se ajutau de televizor și de ziare pentru a-și alimenta invidia față de ceea ce trăiesc alții. Mai mult, atunci invidia se consuma rapid pentru că era vorba de succesul unor necunoscuți, ca-n cazul meu și al Martinei Hingis.

În viața de zi cu zi, mai existau însă situații în care cineva murea încet și sigur de oftică atunci când avea ghinionul să vadă zilnic, în realitate, cum vreun vecin se bucura de cine știe ce succes. Cred că asta a și stat la baza apariției modei caselor mari și urâte care au umplut România.

Totul dintr-un fel de dorință de-a arăta celorlalți că ei sunt totuși mai buni, mai tari, mai bogați și, într-un final, un pic mai proști.

Aceste situații adunate nu se pot compara însă cu ceea ce reușește să facă Facebook atunci când vine vorba de sădirea invidiei printre oameni.

Printre like-uri și share-uri există o grămadă de oftaturi invidioase:

„uite în ce vacanță a fost!”

sau

„cât o fi dat pe rochia asta?”

sau

cum o fi slăbit atât?

sau

„de unde a avut bani de mașină nouă?”

Oamenii au grijă să pună pe Facebook ceea ce-i avantajează, iar asta ajunge să creeze realități false în mintea celor care-i invidiază.

Vezi pe Facebook o grămadă de dovezi ale succesului altora – rochii de mireasă, mașini cumpărate cu banii părinților, dovezi ale relațiilor care merg ca unse, scene de la petreceri, dovezi ale bogăției, realizări etc.

Oamenii nu prea pun pe Facebook poze cu ei pe toaletă suferind ca urmare a unei constipații cronice.

Afecțiunea poate face parte din viața lor, dar nu stârnește invidii și nu le oferă posibilitatea de-a se lăuda vreun pic. Prin urmare, ioc constipație pe Facebook.

La fel când vine vorba despre dispute domestice pe teme financiare sau sexuale.

Sau… În fine, ai înțeles ce vreau să spun.

Ideea este că probabil nimeni nu trăiește de fapt doar ceea ce postează pe Facebook. Toți avem probleme dincolo de cele pe care cei Facebook le evidențiază.

Așa că stai liniștit, chiar nu merită să-i invidiezi pe alții, știi mult prea puține despre ei.

Singurul moment în care invidia poate fi folositoare

Deși tocmai ți-am spus că știi mult prea puține despre cei pe care-i invidiezi ca să merite să-i invidiezi, poate exista și ceva pozitiv legat de sentimentul acesta.

Invidia te poate face uneori să acționezi în direcții corecte.

Invidiezi succesul altuia și decizi să faci ceva concret pentru a schimba ceva-n viața ta.

Nu te consola însă cu gândul acesta când te sufoci de nervi văzând succesul altora.

De obicei, invidia îi bântuie în general pe leneși, pe cei care stau lungiți pe canapea și privesc ofticați la ceea ce fac alții. Singura energie pe care sunt dispuși să o consume genul acesta de oameni este cea necesară apăsării unor taste ale computerului atunci când își strigă frustrarea online.

Poți fi o excepție, dar și asta se va întâmpla doar temporar.

Invidia poate alimenta schimbări pozitive de comportament doar în faze inițiale.

Îți poate da un zvâc de energie și atât.

Pe termen lung, succesul se cam obține prin muncă. Genul de activitate care nu stârnește invidii nimănui.

PS: în ghidul Sfarmă Piatră, te învăț inclusiv ce ai de făcut ca alții să te invidieze pe tine în loc să-i invidiezi tu pe alții:

Sfarmă Piatră – Transformarea

0 Shares

Lasă un comentariu